BOMBĂ LA CJ TULCEA: 7,2 MILIOANE DE LEI CU PROBLEME! CE A GĂSIT CURTEA DE CONTURI ÎN ADMINISTRAȚIA LUI HORIA TEODORESCU

Garanții de aproape 600.000 de lei care nu au fost urmărite. Aproape 2,5 milioane de lei rămase în patrimoniul județului după ce bunurile fuseseră transferate. Peste 4 milioane de lei în echipamente pentru Spitalul Județean înregistrate greșit. Iar controlul intern? Audituri repetitive și concluzii generale. Acesta este bilanțul care lovește în administrația PSD de la Tulcea.

La Consiliul Județean Tulcea, cifrele din documentele financiare ridică semne serioase de întrebare.

Nu este vorba despre o simplă eroare de tastare.

Nu este vorba despre câțiva lei rătăciți într-un tabel.

Curtea de Conturi a identificat patru categorii de nereguli cu o valoare cumulată de 7.205.041,02 lei, iar situațiile financiare ale județului pentru anul 2025 au primit o opinie cu rezerve.

Și aici începe problema pentru administrația condusă de social-democratul Horia Teodorescu.

Pentru că atunci când vorbim despre milioane de lei din patrimoniul și contabilitatea unei administrații publice, întrebarea nu mai poate fi „cum s-a întâmplat?”.

Întrebarea trebuie să fie:

CINE A VERIFICAT?

Și, mai ales:

DE CE NU A VĂZUT NIMENI NIMIC PÂNĂ LA AUDIT?

594.285 DE LEI: GARANȚIA PE CARE ADMINISTRAȚIA A SCĂPAT-O DIN OCHI

Una dintre cele mai serioase constatări vizează un contract de concesiune pentru terenuri agricole aflate în proprietatea publică a județului.

Contractul nr. 451 din 24 octombrie 2024 avea aferentă o garanție de bună execuție de 594.285,60 lei.

Problema?

Auditorii au constatat că administrația nu a urmărit corespunzător garanția și nu a făcut demersurile legale necesare pentru reîntregirea acesteia.

Raportul indică inclusiv neîndeplinirea atribuțiilor de monitorizare și deficiențe ale controlului intern.

Așadar, avem o întrebare simplă:

Dacă administrația județeană nu urmărește corespunzător o garanție de aproape 600.000 de lei, cine păzește patrimoniul județului?

Și mai există o întrebare:

Câte alte contracte sunt monitorizate la fel?

Curtea de Conturi a cerut inventarierea contractelor, recalcularea garanțiilor și efectuarea demersurilor necesare pentru remediere, cu termen până la 31 decembrie 2026.

2,5 MILIOANE DE LEI AU RĂMAS ÎN PATRIMONIU… DEȘI FUSESERĂ TRANSFERATE

Urmează o situație care ridică și mai multe semne de întrebare.

Bunuri în valoare de 2.498.850,56 lei, aferente „Ansamblului Memorial Ivan Patzaichin”, fuseseră transferate către Municipiul Tulcea în baza unui acord de parteneriat din 2023.

Numai că în evidențele Consiliului Județean au rămas în continuare.

Rezultatul?

Patrimoniul prezentat în bilanț era supraevaluat.

Tradus pe înțelesul tuturor:

bunurile plecaseră, dar în acte încă apăreau la județ.

Cum este posibil?

Raportul indică lipsa comunicării dintre structurile responsabile de patrimoniu și contabilitate, precum și deficiențe de control intern. Eroarea a fost corectată în timpul auditului.

Dar întrebarea rămâne:

Cum poate o operațiune patrimonială din 2023 să fie reflectată greșit în situațiile financiare din 2025?

PESTE 4 MILIOANE DE LEI: ECHIPAMENTE MEDICALE ÎNREGISTRATE GREȘIT

Aici avem cea mai mare valoare individuală dintre constatările financiare.

4.022.559,60 lei.

Este valoarea echipamentelor tehnologice și obiectelor de inventar transmise către Spitalul Județean de Urgență Tulcea pentru proiectul de reabilitare și extindere a Unității de Primiri Urgențe.

Problema este că transmiterea bunurilor în administrarea spitalului a fost înregistrată eronat în contabilitate, în contul destinat donațiilor și sponsorizărilor.

Nu vorbim despre pixuri.

Nu vorbim despre mobilier de birou.

Vorbim despre peste patru milioane de lei în bunuri destinate unei unități medicale publice.

Și aici apare întrebarea care trebuie pusă conducerii:

Cum ajunge o operațiune de peste patru milioane de lei să fie încadrată contabil greșit?

Și cine trebuia să verifice?

89.000 DE LEI ȘI O ALTĂ EROARE: LUCRĂRI TERMINATE, DAR „NETERM INATE” ÎN ACTE

Raportul mai identifică o situație la Complexul de unități de tip familial pentru copii cu dizabilități Somova.

Lucrări în valoare de 89.345,26 lei, finalizate și recepționate încă din 2023, au rămas în evidența contabilă ca investiții în curs de execuție.

Adică lucrările erau gata.

Dar în acte încă nu erau gata.

Este o altă eroare corectată în timpul auditului.

Și, din nou, apare aceeași întrebare:

Cine verifică evidențele administrației între două audituri?

CONTROL INTERN: MULTĂ HÂRTIE, PREA PUȚINĂ EFICIENȚĂ?

Poate cea mai incomodă parte a raportului nu este însă o singură eroare contabilă.

Este ceea ce auditorii au constatat despre mecanismele de control.

La DGASPC Tulcea au fost identificate probleme privind activitatea de audit intern: verificări repetitive, documentare insuficientă și concluzii generale. Unele probleme asemănătoare fuseseră semnalate și în perioada 2021–2023.

Cu alte cuvinte, problema nu pare să fie doar că s-au făcut greșeli.

Problema este că mecanismele care ar trebui să descopere și să prevină aceste greșeli nu au funcționat suficient de bine.

Și atunci ce rost mai au procedurile?

Ce rost are controlul intern?

Ce rost are auditul intern?

Dacă aceeași problemă revine, înseamnă că cineva a bifat niște documente, dar nu a rezolvat cauza.

NU SUNT „BANI FURAȚI”. DAR NICI O SIMPLĂ POVESTE CONTABILĂ NU ESTE

Aici trebuie făcută o distincție esențială.

Cei 7,2 milioane de lei nu reprezintă un prejudiciu stabilit și nu înseamnă că acești bani au fost furați sau au dispărut din buget. Sunt valorile asociate celor patru constatări financiare din audit.

Dar asta nu face situația mai puțin serioasă.

Pentru că administrația publică lucrează cu bani publici.

Iar evidența lor trebuie să fie exactă.

Contractele trebuie urmărite.

Patrimoniul trebuie cunoscut.

Echipamentele trebuie înregistrate corect.

Investițiile finalizate trebuie scoase din categoria „în curs”.

Iar controlul intern trebuie să funcționeze.

Nu doar să existe pe hârtie.

ȘI MAI ESTE CEVA: PROBLEMELE NU ÎNCEP ÎN 2026

Auditul anterior, aferent exercițiului financiar 2024, formulase șapte recomandări.

Pentru șase dintre acestea au fost necesare măsuri suplimentare de remediere, cu un nou termen de implementare până la 31 martie 2027.

Asta ridică o problemă de management.

Dacă auditorii vin.

Găsesc probleme.

Fac recomandări.

Se stabilesc termene.

Iar ulterior unele măsuri încă necesită intervenții suplimentare…

atunci cât de eficient este mecanismul de remediere?

HORIA TEODORESCU TREBUIE SĂ RĂSPUNDĂ

Horia Teodorescu nu este declarat personal responsabil pentru fiecare eroare din raport.

Dar conduce instituția în care aceste deficiențe au fost constatate.

Prin urmare, întrebările sunt legitime.

Cine răspunde pentru monitorizarea garanțiilor?

Cine verifică patrimoniul?

Cine verifică operațiunile de milioane de lei?

Cine urmărește implementarea recomandărilor Curții de Conturi?

Și mai ales:

ce măsuri concrete a luat conducerea Consiliului Județean pentru ca aceste situații să nu se repete?

Pentru că nu este suficient să corectezi o eroare după ce auditorii o descoperă.

O administrație performantă trebuie să aibă mecanisme care să o descopere înainte să vină Curtea de Conturi.

TULCEA NU ARE NEVOIE DE EXPLICAȚII DE BIROU

Are nevoie de responsabilitate.

Are nevoie de transparență.

Are nevoie ca fiecare leu să poată fi urmărit.

Are nevoie ca fiecare contract să fie verificat.

Are nevoie ca patrimoniul public să fie cunoscut și administrat corect.

Iar dacă o administrație primește o opinie cu rezerve asupra situațiilor financiare, răspunsul nu poate fi doar „vom remedia”.

Trebuie să existe explicații.

Trebuie să existe responsabilități.

Trebuie să existe termene.

Și trebuie să existe rezultate.

Pentru că 7,2 milioane de lei nu sunt o statistică oarecare într-un tabel contabil.

Sunt bani și bunuri publice a căror evidență trebuie să fie impecabilă.

Iar raportul Curții de Conturi arată că, în cazul Consiliului Județean Tulcea, în anul financiar 2025, lucrurile nu au fost impecabile.

Întrebarea de final este simplă:

Dacă auditorii nu ar fi venit să verifice, când ar fi fost descoperite aceste probleme?

Pentru administrația Horia Teodorescu, aceasta este adevărata miză.

Nu cei 7,2 milioane în sine.

Ci de ce mecanismele de control ale unei instituții care gestionează bani și patrimoniu public nu au reușit să prevină sau să identifice la timp aceste deficiențe.

Iar tulcenii merită un răspuns.

Nu unul politic.

Unul documentat.

Scroll to Top