BOMBĂ LA TÂRGUL DE CRĂCIUN DIN CAPITALĂ: 2,5 MILIOANE DE LEI PENTRU O FIRMĂ DIN BULGARIA! CINE A DESCHIS UȘA BANILOR PUBLICI?

Luminițe, colinde și milioane de lei din bani publici. În spatele celui mai spectaculos Târg de Crăciun din București se conturează un scandal care cere explicații serioase.

O firmă din Bulgaria, RAFANELLI EVENTS LTD, din Ruse, a ajuns să câștige, împreună cu AUTENTIC TECHNOLOGY & EVENTS, un contract de 2.512.600 de lei fără TVA pentru organizarea și amenajarea Târgului de Crăciun din Piața Constituției.

Valoarea estimată a contractului era de 2.855.270 de lei.

Concurența?

O singură ofertă menționată în documentele analizate, de la MULTIMEDIA FILM SRL, în valoare de 2.850.270 de lei.

Iar procedura s-a desfășurat într-un interval extrem de scurt: procedura a fost publicată pe 14 octombrie, iar termenul-limită pentru oferte a fost 26 octombrie.

Aici începe întrebarea grea: cine a avut timp să se pregătească și cine știa că se deschide această ușă?

DE LA UN BANCHET DE 18.500 DE LEI LA UN CONTRACT DE PESTE 2,5 MILIOANE

Cazul devine și mai interesant când te uiți la cronologie.

Cu doar câteva săptămâni înainte de contractul de peste 2,5 milioane de lei, aceeași RAFANELLI EVENTS LTD primise de la AEUB un contract direct de 18.500 de lei pentru logistica unui banchet de protocol desfășurat la Mogoșoaia.

După acel contract, firma ajunge în asociere la procedura pentru Târgul de Crăciun.

Saltul este uriaș.

De la 18.500 de lei la peste 2,5 milioane.

De la un eveniment de protocol la una dintre cele mai importante afaceri comerciale ale sezonului de iarnă din Capitală.

Nu este ilegal ca o companie să câștige contracte succesive.

Dar este absolut legitim ca publicul să întrebe:

Ce experiență avea firma?

Cum a fost verificată?

Cine a verificat documentele?

Cine a decis că îndeplinește criteriile?

Și, mai ales:

cum a ajuns o companie din Bulgaria să intre atât de repede într-un contract de asemenea dimensiune?

CAIETUL DE SARCINI CEREA MILIOANE. FIRMA TREBUIE VERIFICATĂ

Cerințele procedurii nu erau tocmai simbolice.

Documentația prevedea, potrivit materialului analizat, o cifră de afaceri de 4 milioane de lei și experiență contractuală de peste 2 milioane de lei.

În același timp, surse citate de publicație susțin că firma bulgară nu ar fi îndeplinit anumite criterii obligatorii și că oferta ar fi fost completată sau „salvată” în procesul de evaluare.

Atenție: această acuzație nu este o faptă dovedită și trebuie verificată prin dosarul complet al procedurii.

Dar tocmai de aceea documentele trebuie făcute publice.

Nu povești.

Nu explicații politice.

Nu postări pe Facebook.

Dosarul.

Oferta.

Documentele de calificare.

Experiența declarată.

Cifra de afaceri.

Subcontractanții.

Procesul-verbal al evaluării.

Punctajele.

Tot.

Pentru că dacă firma îndeplinea toate condițiile, atunci să fie prezentate documentele și scandalul se poate închide.

Dacă nu le îndeplinea, atunci întrebările devin mult mai grave.

„ECONOMIE DE 5 MILIOANE”? ATUNCI UNDE SUNT CIFRELE?

Primarul general Ciprian Ciucu a vorbit public despre o economie de aproximativ 5 milioane de lei pentru ediția din acest an, comparând-o cu edițiile precedente.

Numai că, potrivit documentelor analizate de 60m.ro, patru achiziții tehnice de bază pentru târg însumează aproximativ 6,05 milioane de lei fără TVA.

Amenajare: 2,855 milioane.

Scenotehnică și lumini: 2,389 milioane.

Pază: 777.004 lei.

Racordare electrică: 24.200 de lei.

Și acesta este doar „scheletul” tehnic.

Peste el vin promovarea, marketingul, programul artistic, iluminatul, salubritatea, asistența medicală, transportul, cazarea și alte costuri.

Roata panoramică și caruselul nici măcar nu intră în acest calcul.

Așa că întrebarea este simplă:

Unde este economia de 5 milioane?

Dacă ea există, să fie arătată.

Dacă este reală, să fie documentată.

Dacă nu poate fi demonstrată prin bugetul complet, contracte, acte adiționale, plăți și venituri, atunci rămâne doar o declarație politică.

143 DE CĂSUȚE ȘI ZERO COMPETIȚIE PE PREȚ?

Și aici povestea devine și mai fierbinte.

Pentru târg au fost selectate 133 de căsuțe și 10 food-truck-uri.

Potrivit investigației, selecția s-a făcut pe criterii calitative, fără o competiție financiară între comercianți.

Adică prețul oferit pentru ocuparea spațiului nu ar fi contat în punctaj.

La Brașov, componenta financiară valorează 40 din 100 de puncte.

La București, potrivit documentelor analizate, prețul nu contează deloc.

Și aici apare o întrebare de bun-simț:

dacă domeniul public este al bucureștenilor, de ce nu este maximizat venitul obținut pentru bucureșteni?

Potrivit sursei, tarifele aplicate însumează aproximativ 2,619 milioane de lei, în timp ce o procedură concurențială ar fi putut genera, potrivit estimării prezentate, venituri mai mari.

Este o estimare, nu un prejudiciu constatat.

Dar merită verificată.

Pentru că domeniul public nu este moștenirea nimănui.

Este proprietatea comunității.

ȘI MAI EXISTĂ CEVA: URGENȚA

Târgul de Crăciun nu este un cutremur.

Nu este o inundație.

Nu este o situație care apare peste noapte.

Este un eveniment anual.

Știm când vine Crăciunul.

Știm că trebuie organizat târgul.

Știm că trebuie montate căsuțele.

Știm că trebuie adusă scenotehnica.

Știm că trebuie asigurată paza.

Știm toate acestea cu luni înainte.

Cu toate acestea, procedurile pentru organizare și scenotehnică au fost lansate în octombrie, cu termene foarte scurte pentru depunerea ofertelor.

Aici este una dintre cele mai importante întrebări ale întregii povești:

De ce a fost nevoie de viteză?

Și, mai important:

cine beneficiază atunci când timpul de pregătire este atât de scurt?

CÂND TIMPUL DEVINE AVANTAJ COMPETIȚIONAL

În orice achiziție publică, competiția contează.

Cu cât mai mulți operatori pot pregăti oferte, cu atât autoritatea publică are șanse să obțină un preț și condiții mai bune.

Dar când ai câteva zile pentru o procedură de milioane, apare inevitabil întrebarea dacă toți operatorii au avut aceeași șansă reală.

Nu spunem că nu au avut.

Spunem că trebuie demonstrat.

Pentru că transparența nu înseamnă doar să publici procedura.

Înseamnă să poți demonstra că procedura a fost accesibilă, competitivă și verificabilă.

TÂRGUL DE CRĂCIUN SAU TÂRGUL BANILOR PUBLICI?

Aici este miza adevărată.

Nu este vorba despre colinde.

Nu este vorba despre vin fiert.

Nu este vorba despre luminițe.

Este vorba despre cum sunt administrați banii bucureștenilor.

Dacă Primăria spune că face economie, vrem cifre.

Dacă AEUB spune că procedurile au fost corecte, vrem documente.

Dacă firma din Bulgaria a îndeplinit toate criteriile, vrem să vedem dovada.

Dacă selecția comercianților a fost imparțială, vrem punctajele și motivele pentru care unii au intrat și alții au fost respinși.

Dacă totul este legal, cu atât mai bine.

Dar dacă există nereguli, cineva trebuie să răspundă.

6 MILIOANE AICI. 4 MILIOANE DINCOLO. MILIOANELE SE ADUNĂ

În documentele analizate apar și alte proceduri și contracte care ridică întrebări privind fragmentarea unor achiziții.

Sursa indică peste 4,14 milioane de lei fără TVA în contracte derulate separat pentru mai multe evenimente, sub regimul „sub prag”, și semnalează suprapuneri de servicii care ar trebui verificate pentru a exclude orice risc de plată dublă.

Din nou:

nu înseamnă automat prejudiciu.

Dar înseamnă că există suficient material pentru ca un control serios să verifice traseul banilor.

Iar dacă administrația este convinsă că totul este impecabil, nu are niciun motiv să se teamă de transparență.

CINE RĂSPUNDE?

În această poveste apar AEUB, conducerea interimară a instituției, Primăria Capitalei și numele primarului general Ciprian Ciucu.

Asta nu înseamnă că primarul general este automat responsabil pentru fiecare document semnat de o instituție din subordine.

Dar înseamnă că răspunderea administrativă și politică nu poate dispărea în spatele unei structuri intermediare.

Când sunt milioane de lei în joc, cineva trebuie să știe:

cine a decis?

cine a verificat?

cine a semnat?

cine a controlat?

Și, dacă au existat greșeli:

cine plătește?

CRĂCIUNUL ARE LUMINI. DOSARUL ARE UMBRE.

Târgul din Piața Constituției va fi plin de luminițe.

Dar contractele trebuie să fie la fel de luminoase.

Fără zone gri.

Fără firme favorizate.

Fără proceduri imposibil de urmărit.

Fără „urgențe” care apar din senin.

Fără explicații după ce banii au fost deja cheltuiți.

Iar cazul RAFANELLI EVENTS este exact genul de episod care trebuie lămurit până la capăt.

Pentru că traseul este cel puțin spectaculos:

18.500 de lei pentru un banchet.

Apoi:

2.512.600 de lei pentru Târgul de Crăciun.

În asociere cu o companie românească.

Într-o procedură desfășurată rapid.

Într-un eveniment anual și previzibil.

Iar administrația vorbește simultan despre economii de milioane.

Coincidență?

Poate.

Legal?

Poate.

Corect și transparent?

Asta trebuie demonstrat.

Și până când documentele vorbesc limpede, întrebarea rămâne în mijlocul Pieței Constituției, mai mare decât bradul și mai strălucitoare decât toate instalațiile:

CINE A DESCHIS UȘA BANILOR PUBLICI ȘI DE CE A AJUNS O FIRMĂ DIN BULGARIA SĂ IA PESTE 2,5 MILIOANE DE LEI PENTRU TÂRGUL DE CRĂCIUN AL BUCUREȘTENILOR?

Scroll to Top