ROMÂNIA, LA UN PAS DE CEA MAI MARE REORGANIZARE ADMINISTRATIVĂ DIN 1968! 146 DE ORAȘE AR PUTEA DEVENI COMUNE, iar cele 41 de județe ar putea fi comasate

Harta României ar putea fi redesenată din temelii. Un proiect de reformă administrativ-teritorială aflat în lucru la PSD pune pe masă una dintre cele mai radicale schimbări din ultimii aproape 60 de ani: orașele care nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori ar putea pierde statutul urban, iar județele ar putea fi comasate într-un număr mult mai mic de unități administrative.

Nu este încă o decizie adoptată. Nu există, în acest moment, o nouă hartă oficială a României.

Dar discuția a ajuns la un nivel fără precedent.

Iar cifrele arată cât de mare ar putea fi cutremurul administrativ.

146 DE ORAȘE, ÎN PERICOL SĂ-ȘI PIARDĂ STATUTUL

Potrivit datelor prezentate de europarlamentarul PSD Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru pentru reforma administrativ-teritorială, 55% dintre orașele României au mai puțin de 10.000 de locuitori.

Pe baza datelor recensământului din 2021, este vorba despre 146 de orașe și două municipii.

În scenariul prezentat, localitățile care nu mai justifică statutul urban ar putea reveni la statutul de comună.

Argumentul este simplu:

nu poți avea populație de comună și o administrație construită ca pentru un oraș.

Benea susține că există 38 de orașe cu mai puțin de 5.000 de locuitori, iar peste jumătate dintre orașele României nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori.

Asta înseamnă că, dacă propunerea ar fi dusă până la capăt, sute de mii de români ar putea ajunge să trăiască în localități cu un alt statut administrativ.

CE SE ÎNTÂMPLĂ CU ORAȘELE?

Lista este impresionantă.

Printre orașele aflate sub pragul de 10.000 de locuitori se numără Sinaia, Bușteni, Predeal, Sovata, Eforie, Covasna, Huedin, Oravița, Babadag, Hațeg, Moldova Nouă, Techirghiol, Titu, Târgu Frumos și Slănic Moldova.

Unele dintre aceste localități sunt cunoscute în întreaga țară și au o activitate economică importantă, inclusiv turistică.

De aceea, simpla aplicare mecanică a unui prag de populație ar putea genera controverse uriașe.

Tocmai pentru acest motiv, proiectul discutat de PSD nu ar trebui să se bazeze doar pe numărul de locuitori.

Benea vorbește despre o „matrice a sustenabilității administrative”, în care să fie analizate mai multe criterii.

NU DOAR ORAȘELE SUNT VIZATE

Aici începe partea cu adevărat spectaculoasă.

Reforma nu se oprește la comune și orașe.

Și județele intră în vizor.

Dragoș Benea a declarat că, dacă reforma nu va aborda și problema județelor, efectele vor fi prea mici.

Prin urmare, grupul de lucru al PSD analizează și scenarii pentru reducerea numărului actual de județe.

România are în prezent 41 de județe, plus municipiul București.

Dar pe masa de lucru apare ideea ca județele să fie grupate în unități administrative mai mari.

MODELUL CELOR 15 CURȚI DE APEL

Una dintre ideile prezentate public pornește de la actuala organizare a Curților de Apel.

România are 15 Curți de Apel, fiecare deservind mai multe județe.

Dragoș Benea spune că această organizare poate reprezenta un punct de plecare pentru reorganizarea administrativ-teritorială.

Atenție însă: 15 județe nu reprezintă o decizie finală.

Benea a precizat că numărul ar putea fi 15, 17, 18 sau chiar 20, în funcție de criteriile care vor fi stabilite.

Cu alte cuvinte, harta vehiculată în spațiul public este, deocamdată, o simulare orientativă, nu noua hartă oficială a României.

Dar direcția este clară:

mai puține unități administrative, administrații mai mari și eliminarea structurilor considerate nesustenabile financiar.

CÂȚI ALEȘI LOCALI AR PUTEA DISPĂREA?

Aici se află una dintre cele mai sensibile mize ale reformei.

Comasarea localităților înseamnă automat mai puține administrații.

Mai puține primării.

Mai puține consilii locale.

Mai puține funcții de primar, viceprimar și consilier.

Potrivit lui Benea, într-un scenariu în care ar fi comasate comunele cu mai puțin de 3.000 de locuitori, ar putea dispărea între 15.000 și 18.000 de aleși locali.

De aici și conflictul politic uriaș care se anunță.

Pentru că reforma nu înseamnă doar redesenarea unor linii pe hartă.

Înseamnă desființarea unor poziții administrative și pierderea unor centre locale de putere.

„COST POLITIC CERT”

PSD recunoaște deja că o asemenea reformă ar avea un preț electoral.

Dragoș Benea a declarat că reforma administrativ-teritorială presupune un „cost politic cert”, pe care partidul spune că este pregătit să și-l asume.

Este una dintre cele mai importante recunoașteri politice din această dezbatere.

Pentru că orice primărie desființată înseamnă un primar care își pierde funcția.

Orice două sau trei consilii locale comasate înseamnă zeci de consilieri care nu se mai regăsesc în noua structură.

Iar dacă județele vor fi comasate, miza devine și mai mare.

ROMÂNIA NU ȘI-A MAI SCHIMBAT HARTA ADMINISTRATIVĂ DIN 1968

Aici este, de fapt, explicația pentru amploarea discuției.

Actuala organizare administrativ-teritorială a României datează din 1968.

De atunci, populația s-a mutat masiv, orașele s-au dezvoltat sau s-au depopulat, economia s-a schimbat, iar infrastructura și conectivitatea dintre localități au evoluat radical.

Totuși, structura administrativă a rămas în mare parte aceeași.

Acum, PSD susține că sistemul trebuie regândit pe baza unor criterii moderne și măsurabile.

NU SE VA DECIDE DOAR DUPĂ NUMĂRUL DE LOCUITORI

Unul dintre cele mai importante elemente ale proiectului este că reorganizarea ar urma să fie fundamentată printr-o serie de criterii.

Printre acestea sunt analizate:

  • populația rezidentă;
  • sustenabilitatea financiară;
  • capacitatea de colectare a taxelor locale;
  • suprafața;
  • conectivitatea;
  • capacitatea administrativă;
  • nivelul serviciilor publice.

Scopul declarat este ca reorganizarea să nu fie făcută arbitrar, ci pe baza unor indicatori cuantificabili.

CE AR ÎNSEMNA PENTRU ROMÂNI?

În teorie, reforma ar putea însemna mai puțină birocrație și costuri administrative mai mici.

În practică, însă, apar întrebări extrem de complicate.

Ce se întâmplă cu angajații primăriilor desființate?

Unde va fi sediul noii administrații?

Cât va trebui să meargă un cetățean pentru a-și rezolva problemele?

Ce se întâmplă cu școlile, spitalele și serviciile publice?

Cum vor fi împărțite patrimoniul și datoriile?

Și, poate cea mai importantă întrebare:

va duce comasarea la servicii publice mai bune sau doar la mutarea birocrației într-un alt sediu?

„NU MAI PUTEM AMÂNA”

Susținătorii reformei au însă un argument greu de ignorat.

România are sute de localități cu populații foarte mici și administrații proprii.

Potrivit datelor prezentate de Benea, peste 450 de unități administrativ-teritoriale au sub 1.500 de locuitori, iar aproximativ 1.100 au până la 3.000 de locuitori.

În același timp, mai mult de jumătate dintre orașe nu mai ating pragul de 10.000 de locuitori.

Pentru susținătorii reformei, acestea sunt dovezi că actualul sistem nu mai corespunde realității demografice.

DAR REFORMA ABIA A ÎNCEPUT

Cel mai important lucru de reținut este că nimic nu este încă bătut în cuie.

Grupul de lucru PSD se află în faza de elaborare a proiectului.

Numărul final de județe nu a fost stabilit.

Nu există încă o listă definitivă a localităților care vor fi comasate.

Iar scenariul celor 15 regiuni este, în acest moment, doar un punct de plecare.

Dar pentru prima dată după decenii, discuția despre o redesenare radicală a României nu mai este doar o temă academică.

Este pe masa politică.

ROMÂNIA POATE ARĂTA COMPLET DIFERIT DUPĂ ACEASTĂ REFORMĂ

Dacă proiectul va fi dus până la capăt, schimbarea ar putea fi uriașă.

Orașe care astăzi au primari și consilii locale ar putea deveni comune.

Comunele mici ar putea fi comasate.

Mai multe județe ar putea forma unități administrative mai mari.

Iar zeci de mii de funcții elective ar putea dispărea.

Practic, România ar putea începe să-și deseneze o nouă hartă administrativă pentru secolul XXI.

Ultima mare reorganizare a avut loc în 1968.

Acum, după aproape șase decenii, se pregătește o nouă bătălie pentru harta României.

Iar dacă PSD își duce planul până la capăt, nu doar județele și orașele se vor schimba. Se va schimba însăși arhitectura puterii locale din România.

Scroll to Top